Un asemenea elev este ALEX BOLUNDUT din XIIC
Noi l-am somat pe Alex pentru a ne redacta un eseu in legatura cu materia la care este Olimpic International: Biologia. Va prezentam opera sa:
Evolutia Biologiei
Numeroşi cercetători numesc evoluţia „conceptul cheie” al biologiei. Toate organismele
se supun acestei legi a adaptării continue la factorii de mediu. Procesul evoluţiei nu ocoleşte nici
ştiinţa în sine, biologia fiind unul dintre domeniile înfloritoare şi de viitor.
Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au manifestat un interes deosebit pentru studiul
vieţii, realizări importante fiind evidenţierea celulelor şi elaborarea Teoriei celulare (Schwann,
Schleiden, 1839).
În ultimul secol, lumea ştiinţifică s-a orientat spre descifrarea ultrastructurii celulei,
evidenţierea proceselor biochimice ce stau la baza vieţii sau spre înţelegerea modului de
codificare a informaţiei. Această ultimă preocupare a dat naştere celei mai noi ramuri ale
biologiei, şi anume genetica. Bazele ei au fost puse în 1865 prin elaborarea Legilor eredităţii de
către Gregor Mendel, însă cercetările sale au fost recunoscute de lumea ştiinţifică abia în 1900.
Evidenţierea cromozomilor şi studiul acizilor nucleici (ADN şi ARN) au dus la cea mai mare
descoperire a secolului al XX-lea: elucidarea structurii secundare a ADN-ului, în 1953, (structura
helicoidală arhicunoscută, ce a devenit ulterior simbol al acestei ştiinţe), pentru care Watson,
Crick şi Wilkins au fost distinşi cu Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în 1962. De la
această descoperire şi până la secvenţierea întregului genom uman (aflarea succesiunii de
nucleotide a ADN-ului uman şi a altor numeroase specii), proiect finalizat în 2001, a fost doar un
pas de circa 50 de ani, care arată marele progres la nivel teoretic şi practic atins de genetică.
Toate aceste cercetări nu au fost realizate doar pentru a umple lucrări de specialitate şi manuale
şcolare sau pentru a-şi ocupa timpul cu ceva şi oamenii de ştiintă. Astăzi, întreaga lume
beneficiază de consecinţele acestor cercetări: manipularea genetică a unor organisme (de obicei
bacterii) pentru sinteza unor hormoni sau proteine necesare tratării unor boli (insulina obţinută
pe această cale a uşurat mult viaţa bolnavilor de diabet) sau celebrele plante modificate genetic,
care au stârnit o dezbatere aprinsă pe glob, iar lista poate continua.
Am vorbit înainte despre descoperirile altora, însă nu trebuie să neglijăm contribuţiile
şcolii româneşti de biologie. George Emil Palade a fost distins cu Premiul Nobel în 1974, alături
de Albert Claude şi Christian de Duve, pentru „descoperirile lor privind organizarea structurală şi
funcţională a celulei” (Comitetul Nobel). Palade a rămas în cărţile de biologie ca descoperitorul
ribozomilor, organite celulare cu rol în sinteza proteinelor. De asemenea, Nicolae Paulescu, în
1921, a fost primul care a izolat insulina, hormon pancreatic cu rol în scăderea glicemiei.
Recunoaşterea ştiinţifică a acrestei descoperiri a fost acordată canadienilor Banting şi Macleod,
distinşi cu Premiul Nobel, pentru lucrările acestora publicate în 1923. Comitetul Nobel a
recunoscut ulterior întâietatea descoperirii românului, însă era prea târziu. În 1986, profesorul
Gheorghe Benga, de la catedra de Biologie Celulară şi Moleculară, a Universităţii de Medicină şi
Farmacie „Iului Haţieganu”, Cluj-Napoca, a evidenţiat existenţa aquaporinelor, nişte proteine cu
rol în transportul apei prin membranele celulare. Totuşi, la fel ca şi în cazul lui Paulescu, în 2003,
Premiul Nobel pentru Chimie i-a fost acordat lui Peter Agre pentru cercetări similare publicate în
1992.
Evoluţia biologiei nu se va opri cu siguranţă aici, deoarece există încă multe întrebări la
care cercetătorii încă mai caută un răspuns.
Alex Bolundut
Felicitari Alex pentru rezultatele deosebite la Olimpiade.
ReplyDeleteCS III Dr. Ioana Roman
Institutul de Cercetari Biologice, Cluj-Napoca